SARBATORI FERICITE!

Citeste mai departe »

IN HIBERNARE

Parca nu se mai termina niciodata aceasta perioada in care dimineata mai bine am reveni  la  patul caldut din care tocmai ne-am ridicat, iar seara asteptam  cu sufletul la gura sa ajungem din nou acasa, aceasta perioada in care toate  televiziunile anunta coduri de avertizare pentru viscol, zapada , temperaturi scazute , insa am uitat ca aceste temperaturi sunt absolut normale pentru aceasta perioada in Romania, am uitat vremurile cand eram copii si ne pierdeam in stratul de zapada care ajungea uneori la “steasina ” caselor, am uitat de vremurile cand iarna era iarna ? Ne plangem azi ca nu mai scapam odata de frig si de zapada , insa v-ati intrebat vreodata daca nu cumva aceste temperaturi sunt chiar binevenite  in vremuri cand sunt depistate din ce in ce mai multe tulpini de virusi, in care toti suferim de vreo  afectiune , de diferite  alergii la te miri ce ? As vrea sa constientizeze cat mai multa lume ca aceste temperaturi omoara microbi, influenteaza   temperaturile din perioada verii, protejeaza recolta si alte multe beneficii  pe care nefiind specialista, poate nu le cunosc indeajuns pentru ale enumera sau descrie.

Ar fii bine insa sa reusim sa ne bucuram de aceste frumuteti care sunt adevarate minuni , de care nu stim sa ne mai bucuram datorita ritmului grabit  pe care l-a luat sensul vietii, parca nu mai  avem timp pentru nimic , toata lumea fuge , toti ne grabim , insa nu stim exact spre ce alergam , nu mai avem capacitatea sa ne oprim un minut sa admiram frumutetile  naturii  care ne inconjoara , sa ne bucuram  un minut de ceea ce  natura ne ofera gratis , zi de zi. 

Doresc tuturor celor ce  citesc aceste randuri sa reuseasca sa ajunga la  aceasta maturitate ( eu vreau sa o numesc astfel) ,   aceea de a gasi un ragaz  in fiecare zi pentru a se bucura  din plin de tot ceea ce ni-i se ofera , fie soare , zapada sau ploaie, de a putea sa traiasca din plin fiecare clipa .

                                                                           Pe curand,

                                                                                                         MARIA CLAUDIA

NATURA IN TOATA SPLENDOAREA EI!

Una din cele mai mari laude ce s-a adus omului creat de natura este aceea de a fi înzestrat cu ratiune; totusi natura n-a fost în stare sa creeze o minte care s-o înteleaga.

SINFONIE DE CULORI

Florile sunt poezia pamantului, tot asa cum stelele sunt poezia cosmosului.

Ceea ce retinem insa din istoria civiliztiei e trista constatare ca omul a fost intotdeauna dezordonat in exploatarea naturii, a abuzat deseori in loc sa se foloseasca intelepteste de bogatiile ei; el a uitat complet de nevoile viitorimii, a distrus valori economice si stari de echilibru in natura, care nu se mai pot reface; a distrus valori estetice ideale si adeseori stiintifice, ale caror pierderi sunt ireparabile”. (Al. Borza, 1928)

“Natura nu apartine nimanui si totusi ea se daruie tuturora!” (T. Bogdan, vol. “Stare de crepuscul”)

“A intelege natura inseamna a intelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atat de amenintata azi, inseamna a contribui la fericirea omenirii”. (E. AS. Pora, 1975)

“Orice specie poate sa aiba un imens interes economic covarsitor, care poate sa nu fie cunoscut, dar care poate rezulta din viitoarele descoperiri stiintifice… Sarcina omului e sa respecte natura si sa creze mici oaze die pricepere si preocupare pentru ocrotirea bogatiilor obstesti” (Emil Racovita, 1937)

ZIUA PAMANTULUI- 22 APRILIE

Data oficiala este 22 aprilie. Multe comunitati si grupuri, aleg sa organizeze activitati legate de mediul inconjurator, pe perioada denumita Saptamana Pamantului, adica in saptamana de dinaintea Zilei Pamantului, sau, chiar in Luna Pamantului (toata luna aprilie).

Cum a inceput totul…

Ziua Pamantului – 22 aprilie – fiecare an marcheaza aniversarea nasterii miscarii moderne a interesului pentru mediul inconjurator. Printre multe alte lucruri, anul 1970 a adus introducerea fibrei optice, Apollo 13, ultimul album al formatiei Beatles, moartea lui Jimi Hendrix sau nasterea lui Mariah Carey.Intr-o asemenea lume, a luat nastere, pentru prima data, un eveniment numit Ziua Pamantului.

Intemeietorul a fost Gaylord Nelson, apoi un senator american din Wisconsin, care a propus primul protest national legat de mediul inconjurator, “pentru a zgudui aranjamentele politice si pentru a forta introducerea acestei probleme in agenda natioanla ”. “ A fost un pariu riscant ” isi aduce aminte “dar a mers”.
In acel timp, industria elibera fum si alte substante toxice fara a se teme de consecintele legale sau presa. Poluarea aerului era in mare parte acceptata ca si cum ar fi reprezentat aroma prosperitatii. Mediul inconjurator era mai mult un cuvant ce, mai degraba isi avea locul in dictionar decat la stirile serii…
Ziua Pamantului a schimbat insa toate aceste obisnuinte.

Pe 22 aprilie, 20 de milioane de americani, au iesit in strazi, parcuri sau in amfiteatre pentru a protesta in favoarea unui mediu inconjurator mai stabil si mai sanatos. Denis Hayes, coordonatorul national, si tanara lui echipa, au organizat proteste masive din oras in oras. Mii de colegii si universitati au organizat proteste impotriva deterioararii mediului inconjurator. Grupuri care militau impotriva varsarilor de petrol, fabricilor care poluau si a centralelor electrice, deseurilor toxice, pesticidelor, pierderea faunei, au realizat dintr-o data ca au atat de multe valori si principii in comun.

Ziua Pamantului in 1970 a atins un rar aliniament politic, obtinand ajutor de la republicani si democrati, de la oamenii bogati dar si de la cei saraci, oraseni si tarani, muncitori dar si de la lideri. Prima zi a pamantului a dus la creerea Agentiei pentru Protectia Mediului Inconjurator a Statelor Unite ale Americii si a deschiderii caii pentru un aer curat, apa curata si actiuni pentru speciile pe cale de disparitie.

Senatorul Nelson a primit Medalia Prezidentiala pentru Libertate – cel mai de onoare titlu dat civililor in SUA – pentru rolul sau in intemeierea Zilei Pamantului. Pe masura ce anul 1990 se apropia, un grup de lideri ce militau pentru mediul inconjurator, a lansat ideea unei noi mari campanii si au cerut ajutorul lui Denis Hayes. De data aceasta, Ziua Pamantului devenise un eveniment international, mobilizand 200 de milioane de oameni din 141 tati, astfel aducand pe scena mondiala chestiunile mediului inconjurator.

Ziua Pamantului 1990, a dat un mare imbold eforturilor internationale pentru reciclare si a ajutat la pavarea caii pentru Summitul Natiunilor Unite pentru Pamant 1992 – Rio de Janeiro. Cum mileniul III se apropia, Hayes a acceptat ideea unei noi campanii, de data aceasta concentrandu-se asupra fenomenului de incalzire globala si a propulsarii energiei “ curate”. Ziua Pamantului 2000, a combinat esenta primei zile a pamantului cu grandoarea internationala a activismului din 1990 (22 aprilie).

Pentru anul 2005, Ziua Pamantului a avut internetul ca ajutor in creerea de conexiuni intre activistii din lumea intreaga. Activitatiile au variat: de exemplu un lant enorm de oameni care mergea din sat in sat in Gabon, Africa, in timp ce sute de mii de oameni s-au adunat in National Mall din Washington, D.C., USA.
Ziua Pamantului, a trimis un mesaj foarte clar si foarte puternic, si anume ca cetatenii intregii lumi vroiau masuri rapide si decisive legate de energia curata.

Acum, lupta pentru un mediu curat continua. Suntem invitati, sa facem si sa fiim o parte din istoria zilei pamantului. Trebuie sa descoperim surse de energie despre care nici nu stiam ca exista. Trebuie sa o simtim cum circula prin radacinile ierbii de la picioarele noastre si prin tehnologia aflata la dispozitia noastra. Trebuie sa ne unim in a construi o lume sanatoasa, curata si diversa pentru generatiile ce vor urma…

Ziua Pamantului este acum sarbatorita pe plan international ca o expresie comuna, ca o dorinta publica de a construi o societate stabila. Unind cetatenii activisti, aceasta zi educa si mobilizeaza oamenii din intreaga lume pentru a proteja mediul inconjurator. Inspira necesitatea de a actiona, la nivel personal, comunitar, national si international. Activitatile si programele de Ziua Pamantului, reamintesc de promisunea, de dorinta publica si implica participarea tuturor nivelelor sociale.

MARTIE -LUNA CARE RIDICA FEMEIA LA RANG DE REGINA

Cu siguranta sunt putini cei care se opresc sa admire primele flori alb-rozalii , care anunta venirea primaverii, cei mai multi datorita vietii agitate, au uitat de mult sa mai faca acest lucru, mai ales acum cand melodia zilei este criza parca toata lumea a uitat de bucuriile simple ale vietii.Cu fruntiile incretite, adunati in grupuri prin pietele oraselor, fumand si scuipand a lehamite, multi dintre noi parca au uitat ca suntem in luna lui martisor, luna in care natura prinde viata, cand  ghioceii,cei dintai vestitori ai primaverii, isi fac aparitia printre palcurile de zapada , cand copacii incep sa infloreasca .

Frumusetea naturii este  o minune de la Dumnezeu , am fii poate mai fericiti daca am respecta natura si ne-am bucura de aceasta minunatie , fara sa mai lasam rautatile celor din jur sa ne umple sufletele si sa ne disperseze sentimentele .

Respectati natura si bucurati-va de frumusetile ei.Sa aveti parte de multa fericire!

Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului,

In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:
modificari de peisaj si disconfort vizual;
poluarea aerului;
poluarea apelor de suprafata;
modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.
poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.
Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de “dezvoltare durabila”, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).
In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:
in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate;
unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).
Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi.
Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.
Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului.
Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.
Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel:
depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora;
depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);
depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;
depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare.
terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale;
colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.

Nu mai arunca uleiul la chiuveta!

Stiti unde se arunca uleiul din tigaie dupa o friptura facuta acasa ? Chiar daca nu facem foarte des friptura, cand o facem, aruncam uleiul folosit in chiuveta, nu-i asa? Aceasta e una dintre cele mai mari greseli pe care le putem face. De ce o facem? Pur si simplu pentru ca nu e nimeni care sa ne explice cum se face corect. Cel mai bun lucru pe care il putem face este sa asteptam sa se raceasca si sa il punem in sticle de plastic, sau de sticla, sa punem dopuri la sticle si sa le aruncam la gunoi.

UN LITRU DE ULEI FACE APROXIMATIV UN MILION DE LITRI DE APA SA DEVINA NON POTABILA, CANTITATE SUFICIENTA PENTRU O PERSOANA PENTRU 14 ANI.